Parte de vorbire: s. Origine: (planta + -tor)
1. s. m. f. cel care se ocupă de plantarea răsadurilor, a viței de vie etc.
2. proprietar al unei plantații.
3. s. n. unealtă baston, la săparea gropilor în care se introduc puieții.
4. utilaj pentru plantarea mecanizată a minelor.
5. s. f. mașină de plantat.