Rezultate secundare (Plată):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ne- + plată)
1. faptul de a nu se achita de o obligație bănească, de a nu plăti; neachitare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. platane, lat. platanus, gr. platanos)
1. arbore exotic înalt, cu frunzele palmate, cultivat la noi ca plantă ornamentală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. plateau)
2. piesă din tablă de oţel laminat, la întărirea tălpilor unor grinzi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)
1. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului, se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani.
2. sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amende)
1. sancţiune constând din plata unei sume de bani.
2. ~ onorabilă = recunoaştere în public a unei fapte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (aplatiza)
1. acţiunea de a (se) aplatiza.
2. proces natural prin care prundişurile de formă sferoidală capătă formă plată.
3. modificare a parametrilor unor elemente de circuit electric, în scopul de a reduce variaţiile unei mărimi într-un anumit interval de timp.
Parte de vorbire: s.
Origine: (auto1- + taxare)
1. sistem de plată în autovehicule prin compostarea biletelor de către pasageri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aval)
1. (fin.) act prin care cineva garantează plata de la scadenţă a unei cambii; gir, garanţie.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. avaliste, germ. Avalist)
1. cel care garantează plata unei cambii prin aval; girant; avalizator.