OK
X
plonjon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. plongeon)
1.
faptul
de
a
se
arunca
sau
a
cădea
în
apă.
2.
salt
practicat
în
fotbal,
handbal,
volei
de
către
portar
pentru
prinderea
mingii.
plonja
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. plonger)
1.
a
executa
un
plonjon.
2.
a
se
scufunda.
3.
(fig.)
a
face
un
salt
(de
sus
în
jos);
a
se
abandona.