Dictionar

polenizație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pollinisation)

1. (bot.) fecundarea pistilului florilor de către polen (provenit de obicei de la alte flori); polenizare.
2. ~ artificială = polenizare datorată intervenției umane.
 

polenizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (poleniza)

1. transport al polenului de pe stamine pe stigmat; polenizație.