Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pompeux, lat. pomposus)
2. (despre stil) bombastic, preţios, emfatic.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. pomposo)
1. (muz.; ca indicație de execuție) cu solemnitate; fastuos, măreţ.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. boniment)
1. anunț oral făcut la intrarea într-un loc de spectacol pentru a trezi interesul public.
2. argumentație ingenioasă a unui vânzător ambulant pentru a convinge și atrage noi clienți.
3. (prin ext.) anunţ pompos de şarlatan; reclamă sforăitoare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. déclamatoire, lat. declamatorius)
1. care declamă, care este pompos, emfatic și lipsit de substanță; declamativ.
2. (despre cuvinte, intonație, stil) care seamănă cu declamarea; (înv.) declamatoric, (înv.) declămăcios.
3. (despre cuvinte, intonație, stil) bombastic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. euphuistic)
1. (despre stil) preţios, bombastic, pompos.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gongorique)
1. legat de stilul poetului spaniol Luis de Gongora (1561-1627).
2. (despre scriitori) care are un stil afectat, artificial; pedant, preţios, pompos.
3. care aparține gongorismului, privitor la gongorism, specific gongorismului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pompiérisme)
1. manieră a artiştilor şi literaţilor denumiţi „pompieri”; stil afectat, pompos.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. pompieristico)