Dictionar

Ponorâtoriu, -oare

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (ponorî + -toriu)

1. (despre terenuri) care se ponorăște, se surpă, alunecă; alunecos.


Estavelă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. estavelle)

1. orificiu carstic care funcţionează alternativ ca ponor şi ca izvor.


Ponorâtoriu, -oare

Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (ponorî + -toriu)

1. (despre terenuri) care se ponorăște, se surpă, alunecă; alunecos.