Dictionar

Rezultate principale (Potentă):

Potenţa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. potenziare)

1. a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) accentua.


Potenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. potentia)

1. putere, forţă.

2. posibilitate de dezvoltare, de afirmare.

3. virilitate.


Rezultate secundare (Potentă):

Idempotenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idempotence)

1. (mit.) proprietate a elementelor unei mulţimi având o operaţie binară astfel ca prin compunere cu ele însele rămână neschimbate.


Impotenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. impotence, lat. impotentia)

1. starea celui care este impotent, care nu se mai poate mișca, care este lipsit de folosirea unui membru; lipsă de vigoare; neputinţă.

2. incapacitatea de a obține și de a menține o erecție suficient de fermă pentru a săvârşi actul sexual; disfuncție erectilă.

3. ~ funcţională = pierdere totală sau parţială a funcţiilor unui membru, ca urmare a unei fracturi, paralizii, anchiloze.


Omnipotenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. omnipotence, lat. omnipotentia)

1. putere nelimitată; atotputernicie.


Plenipotenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. plenipotenza)

1. putere deplină acordată cuiva pentru a trata o problemă de stat.


Potentat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. potentat, lat. potentatus)

1. şef de stat care îşi exercită puterea în mod despotic şi arbitrar; autocrat.

2. (p. ext.) om puternic, influent.


Prepotenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. prépotence, lat. praepotentia)

1. atitudine a cuiva care, într-un mod cu totul arbitrar, vrea să-și impună voința, chiar recurgând la constrângere și abuz; autoritate absolută; atotputernicie.

2. (biol.) capacitate a unui animal de a genera descendenţi mult mai asemănători lui decât în mod obişnuit.


Camorrist

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. camorrista)

1. cel care folosește prepotența, corupția și favoritismul ca mijloc de a obține funcții și câștiguri; membru al camorrei (echivalentul napolitan sau urban al mafiei siciliene sau rurale).


Emasculaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. émasculation)

1. emasculare, castrare.

2. impotenţă; slăbiciune.


Eviraţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. eviration)

1. evirare.

2. impotenţă precoce; emasculare.


Favorit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. favori, it. favorito, rus. favorit)

1. adj. iubit, preferat.

2. s. m. f. cel iubit cu predilecție de cineva.

3. protejat al unui suveran, al unui potentat, al unui om influent.

4. participant la o competiție considerat ca având cele mai mari șanse de reușită.

5. cal socotit a fi capabil câștige o cursă.

6. s. m. (pl.) barbă care încadrează figura de o parte și de alta a obrazului, lăsând bărbia liberă; cotleți.


Virilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. virilité, lat. virilitas)

1. bărbăţie; energie, vigoare.

2. potenţă.