Parte de vorbire: s.
Origine: (determina)
1. acţiunea de a determina.
2. operaţie logică, inversă generalizării, prin care se trece de la noţiuni mai generale la noţiuni mai puţin generale.
3. precizare a conţinutului unui cuvânt sau al unei propoziţii (determinat) cu ajutorul unui determinant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (încadra)
1. acţiunea de a (se) încadra.
2. (telec.) precizare a unor momente determinate în evoluţia unui fenomen periodic.
3. aşezarea şi potrivirea pe un material textil, pe o hârtie etc. a unor tipare, în scopul decupării.
Parte de vorbire: s.
Origine: (localiza)
1. acțiunea de a (se) localiza.
2. ~ări cerebrale = legarea diverselor procese psihice de anumite regiuni ale scoarței cerebrale.
4. detectare și precizare a poziției unui obiect, a unui zăcământ, a unui post de radioemisiune etc.
5. restrângere la un areal limitat, în distribuția biogeografică a speciilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mention, lat. mentio)
1. menţionare; specificare, precizare.
2. distincţie constând în citarea cu elogii a cuiva în urma unui concurs.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. netteté)
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. nota bene, notează bine!)
1. expresie spre a semnala cititorilor o informaţie, o precizare suplimentară.