previzibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. prévisible)

1. care se poate prevedea.
2. (antonim) imprevizibil, neprevizibil.

previzibilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (previzibil + -itate, cf. fr. prévisibilité)

1. caracterul a ceea ce este previzibil.
2. (antonim) imprevizibilitate.

dribling

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. dribbling)

1. acțiunea de a dribla și rezultatul ei; driblare.
2. (sporturi cu mingea) acțiune de joc a unui jucător care încearcă (cu mișcări înșelătoare, schimbări imprevizibile de direcție etc.) să păstreze cât mai mult mingea, în general pentru a crea o oportunitate de a marca.

evoluție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. évolution, lat. evolutio)

1. formă de dezvoltare care presupune acumulări cantitative treptate, obiective și subiective, în viața socială și care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluție.
2. teoria ~i emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă.
3. dezvoltare în timp a unui fenomen sau proces, a unui eveniment, a unei ființe etc.
4. desfășurare, curs.
5. mișcare largă (circulară); mișcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, un avion etc.

extemporaneu, -ee

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. extemporaneus, fr. extemporané)

1. care nu depinde de timp; imprevizibil.
2. (prin ext.) se spune despre ceva făcut într-un mod improvizat.
3. (farmacologie) se referă la orice preparat care trebuie făcut chiar înainte de utilizare.
4. (med.) analiză extemporanee = analiză care se face în timpul unei operații.

fantasc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fantasque)

1. care șochează prin aspect, manifestare, evoluție et cetera; care se abate de la ordinea comună, care se distinge prin ciudățenia aspectului său; ciudat, bizar, extravagant.
2. care se lasă condus de inspirația de moment; imprevizibil.
3. (antonime) banal, rezonabil.

impredictibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (im- + predictibil)

1. care nu poate fi pronosticat, prezis; imprevizibil, neprevizibil.
2. (antonime) predictibil, previzibil.

imprevizibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. imprévisible)

1. care nu poate fi prevăzut; de neprevăzut; neprevizibil.
2. (antonim) predictibil, previzibil.