Rezultate secundare (Prezbiterian):
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. presbytérien)
1. I. referitor la prezbiterianism, propriu prezbiterianismului.
2. II. adept al prezbiterianismului (formă de protestantism calvinist care s-a dezvoltat în Scoția și apoi, în special, în Irlanda de Nord și Statele Unite).
3. nume dat în Anglia protestanților care nu recunosc autoritatea episcopală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. presbytérianisme)
1. sistem ecleziastic preconizat de Calvin, care conferea conducerea bisericii unui corp mixt de pastori şi laici.
2. confesiune protestantă, desprinsă din anglicanism, care nu recunoaşte autoritatea episcopilor.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. presbytérien)
1. I. referitor la prezbiterianism, propriu prezbiterianismului.
2. II. adept al prezbiterianismului (formă de protestantism calvinist care s-a dezvoltat în Scoția și apoi, în special, în Irlanda de Nord și Statele Unite).
3. nume dat în Anglia protestanților care nu recunosc autoritatea episcopală.