Dictionar

afectuos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. affectueux, lat. affectuosus)

1. care manifestă simpatie, prietenie pentru cei din jurul lui; prietenos, afabil.
2. cu afecțiune pentru cei din jur; tandru, drăgăstos.
3. (antonime) rezervat, sever.
 

amiabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amiable)

1. care se comportă ca un prieten, care arată prietenie; înțelegător, prietenos.
2. care acționează sau care se face prin blândețe și conciliere; binevoitor, conciliator.
3. (despre litigii, conflicte etc.) care se reglează în general printr-o tranzacție, în afara oricăror proceduri judiciare.
4. (științe juridice) care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.
 

amical, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. adv., III. s.n.  
Etimologie: (fr. amical, lat. amicalis)

1. I. care arată prietenie, care mărturisește sau manifestă prietenie; prietenos.
2. II. într-un mod prietenos; amicalmente, prietenește.
3. III. întâlnire sportivă care se desfășoară în afara unui campionat.
4. I. (antonime) inamical, neprietenos, ostil.
5. II. (antonim) neprietenește.
 

amicalmente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (fr. amicalement)

1. într-un mod prietenesc, cu prietenie; amical.
2. (antonim) neprietenește.
 

amiciție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. amicitia, it. amicizia)

1. sentiment reciproc de afecțiune sau simpatie între două (sau mai multe) persoane, care nu se bazează pe înrudire sau atracție sexuală; prietenie.
2. (antonime) inamiciție, inimiciție.
 

bruderșaft

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Bruderschaft „fraternitate”)

1. ritual sau fel de a bea în care doi parteneri își duc paharele la gură încrucișându-și brațele, în semn de prietenie sau pentru a-și consolida prietenia; frăție de băutură.