Dictionar

sacrifica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. sacrificare, fr. sacrifier)

1. tr. (ant.) a jertfi, a aduce ca prinos divinității animale (sau chiar oameni).
2. a ucide un animal pentru scopuri științifice sau pentru consum.
3. refl. a renunța la ceva sau la cineva.
4. a se jertfi; a se devota.
 

milostivniciune

Parte de vorbire:  s.f. (învechit, rar)  
Etimologie: (milostivnic + -ciune)

1. dar oferit în general unei biserici; prinos, ofrandă.