OK
X
privat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. privé, lat. privatus)
1.
particular,
individual.
privațiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. privation, lat. privatio)
1.
abținere
voluntară
de
la
ceva.
2.
(mai
ales
la
pl.)
faptul
de
a
se
priva
sau
de
a
fi
privat
de
ceva
(mai
ales
de
bunuri
materiale);
lipsă,
sărăcie,
abținere.
privativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. privatif, lat. privativus)
1.
care
privează
pe
cineva
de
ceva;
care
arată
o
privațiune.
2.
(despre
afixe)
care
exprimă
lipsa,
excluderea.
privatiza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. privatiser)
1.
a
trece
în
proprietate
particulară
activități,
servicii,
bunuri
care
mai
înainte
au
aparținut
statului.
2.
a
începe
să-și
desfășoare
activitatea
pe
cont
propriu.
privatizare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (privatiza)
1.
proces
de
transformare
a
întreprinderilor
comerciale
și
industriale,
a
instituțiilor
din
sectorul
de
stat
cu
cel
privat,
în
scopul
rentabilizării
sau
creșterii
rentabilității
economico-sociale.
A-, AN-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. a-, an-, cf. gr. a-, an- „fără, lipsit de”)
1.
privativ,
negativ.
2.
fără,
lipsit
de.
administrativ, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. administratif, lat. administrativus)
1.
I.
care
aparține
administrației,
privitor
la
administrație.
2.
care
face
parte
dintr-o
administrație
publică
sau
privată;
care
privește
personalul
administrației.
3.
care
emană
de
la
un
organ
de
administrație.
4.
pe
cale
~ă
=
prin
organele
de
administrație.
5.
aparat
~
=
totalitatea
serviciilor
și
a
personalului
dintr-o
instituție,
dintr-un
stat.
6.
drept
~
=
ansamblu
de
norme
care
reglementează
funcționarea
administrației
publice.
7.
II.
instituție
de
administrație;
serviciu
însărcinat
cu
administrarea
unei
companii
et
cetera;
gospodărie.
asceză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ascèse)
1.
aplicare
în
practică
a
virtuților
prin
exercițiu
de
voință,
privațiuni
etc.;
viață
austeră
și
retrasă.
2.
ascetism
(1).
bon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bon)
1.
dovadă,
înscris
care
autorizează
pe
deținător
să
primească
ceva;
notă
de
plată
cu
care
se
achită
o
marfă
etc.
2.
~
de
tezaur
=
titlu
de
credit
emis
de
stat
pentru
atragerea
de
fonduri
private.
capitalism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. capitalisme)
1.
orânduire
social-economică
bazată
pe
proprietatea
privată
asupra
mijloacelor
de
producție.
2.
~
monopolist
de
stat
=
formă
actuală
de
existență
a
capitalismului
monopolist,
caracterizată
prin
îngemănarea
forței
statului
cu
forța
monopolurilor.
castrație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. castration, lat. castratio)
1.
operație
prin
care
un
individ,
bărbat
sau
femeie,
este
privat
de
capacitatea
de
reproducere;
castrare.
2.
(botanică)
operație
analogă
prin
care
o
plantă
este
privată
de
capacitatea
de
a
produce
polen.
3.
(psihanaliză)
anxietate
(sau
complex)
de
~
=
angoasă
legată
de
amenințarea
imaginară
a
îndepărtării
penisului.
4.
(biol.)
~
parazitară
=
modificări
produse
de
un
parazit
animal
sau
vegetal
pentru
a
bloca
aparatul
reproducător
al
gazdei
sale.
5.
(var.)
castrațiune.