Dictionar

Rezultate secundare (Privind):

Afacere

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affaire)

1. activitate comercială.

2. cifră de ~i = total al banilor obţinuţi în comerţ sau în alte activităţi economice.

3. acţiune din care rezultă un profit.

4. tranzacţie economică.

5. (fam.) îndeletnicire.

6. ~i interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat.


Afrontat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affronté)

1. (despre motive iconografice) reprezentat prin două animale dispuse faţă în faţă.

2. (heraldică) privind în față sau cu fața către observator.


Agamie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agamie, lat. agamia)

1. (biol.) înmulţire asexuată care nu implică fecundaţie.

2. lipsă a unui regim juridic privind căsătoria în societatea primitivă.


Alomorfoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. allomorphosis)

1. alometrie privind relaţiile dintre o parte şi întreg, sau dintre o parte şi o alta a întregului din seriile structurale ale organismului.


Antecedent, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. antécédent, lat. antecedens)

1. I. care precede (cel mai adesea imediat) în timp; care este anterior.

2. (vorbind de un curs de apă) care prezintă un fenomen de antecedență.

3. (despre o vale) care s-a stabilit înaintea unei deformări tectonice.

4. II. faptă, întâmplare anterioară unui fapt, unei stări actuale.

5. ~ penal = fapt penal privind trecutul unui inculpat.

6. (logică) primul termen al unei judecăţi ipotetice; tot ceea ce poate constitui premisa unei demonstraţii.

7. prima secţiune a unei unităţi melodice structurată binar.

8. (muzică) prima expunere tematică într-o lucrare elaborată prin tehnica contrapunctului.

9. (antonime) posterior, subsecvent, ulterior.


Arhitect, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. architecte, lat. architectus, gr. arkhitekton)

1. specialist în arhitectură; specialist în proiectarea și construirea clădirilor.

2. persoană a cărei sarcină este proiecteze planul unei clădiri (sau ansamblu urban) și dirijeze construcția acesteia.

3. (figurat) creator al unei concepţii privind relaţiile politice interstatale.

4. (figurat) persoană sau entitate care dezvoltă ceva; creator.

5. (prin ext.) constructor.

6. (var. înv.) arhitecton, arhitector.