Rezultate secundare (Prizonier):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. prisonnier)
1. combatant al unei părţi beligerante capturat de inamic; captiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (prizonier + -at)
1. stare de prizonier; captivitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. captif, lat. captivus)
1. lipsit de libertate; (şi s.) prizonier.
2. balon ~ = balon legat prin cabluri de sol.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. captivité, lat. captivitas)
1. faptul de a fi captiv; privare de libertate; prizonierat.
2. stare de izolare a unor animale de mediul lor natural.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. capturer)
1. a prinde, a lua prizonier; a pune mâna pe materiale de luptă aparţinând inamicului.
2. a prinde un răufăcător.
3. a prinde în capcană un animal sălbatic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gladiateur, lat. gladiator)
1. (în Roma antică) luptător (sclav, prizonier sau criminal) în spectacolele publice, care lupta în arenă cu alt gladiator sau cu fiare sălbatice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. incursion, lat. incursio)
1. pătrundere de scurtă durată a unor forțe armate printr-un teritoriu sau spațiu aerian străin; atac prin suprindere dat pentru distrugerea unui obiectiv, luare de prizonieri sau de informații etc.
2. (sport) pătrundere în porțiunea de teren a adversarului.
3. (fig.) abordare a unui subiect străin de preocupările obișnuite, de tema tratată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Lager)
1. tabără.
2. totalitatea statelor care militează pentru aceleași scopuri sau idei social-politice, pentru o anumită formă de societate („lagărul socialist” și prin extindere - în viziunea socialistă: „lagărul capitalist”).
3. loc de internare a prizonierilor de război sau unde sunt închiși, în regimurile totalitare, cei considerați ostili regimului.
4. organ de mașină pe care se sprijină capetele unui ax sau ale unui arbore; palier.