Dictionar

Profesional, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. adv.
Origine: (fr. professionnel)

1. I. care ține de o profesie, privitor la o profesie; care este legat de o profesie.

2. referitor la învățarea unei profesii, a unei meserii.

3. care este folosit de oamenii de meserie, de specialiști etc.

4. secret ~ = informație pe care o deține cineva, legată de profesiunea sa.

5. școală = instituție de învățământ care pregătește cadre de muncitori calificați.

6. boală = boală specifică unei profesii sau provocată de o anumită profesie.

7. II. cu obișnuința unui profesionist.


Profesionalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. professionalisme, professionnalisme)

1. profesionalitate.

2. cuvânt cu caracter tehnic folosit într-o anumită profesiune.

3. faptul de a practica profesional o activitate, obținând un venit din aceasta.

4. (anton.) amatorism, diletantism.


Profesionalitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. professionalità)

1. calitatea de a fi un bun profesionist.

2. conştiinţă profesională; profesionalism.


Profesionaliza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (profesional + -iza)

1. a da, a căpăta un caracter profesional.


Profesionalmente

Parte de vorbire: adv.
Origine: (după fr. professionellement)

1. din punct de vedere profesional.

2. din punct de vedere al profesiei, prin profesie.


Ambulant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ambulant, lat. ambulans)

1. care se deplasează dintr-un loc în altul pentru a-şi desfăşura activitatea profesională.

2. (antonim) sedentar, statornic.


Ascensiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascension, lat. ascensio)

1. mişcare de jos în sus a unui mobil.

2. urcare, suire (pe un munte); înălţare (cu balonul).

3. (fig.) creştere, dezvoltare.

4. promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale.

5. proces de cucerire a puterii de către o organizaţie politică.


Barou

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barreau)

1. organizaţie profesională a avocaţilor dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială.


Benzenism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. benzénisme)

1. (med.) intoxicație (adesea profesională) datorată manipulării benzolului sau a derivaților lui; benzolism.


Benzolism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. benzolisme)

1. boală profesională datorată manipulării benzolului sau a derivaţilor lui, care se manifestă prin anemie şi leucopenie; benzenism.


Business

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. business)

1. (familiar) afaceri, comerț.

2. afacere dubioasă, necinstită.

3. activitate comercială, industrială sau profesională.

4. ocupația, munca sau meseria unei persoane.