Rezultate secundare (Profund):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. profundus, fr. profond)
1. adânc.
2. greu de pătruns, de cunoscut, de înţeles.
4. intens.
6. (despre oameni) serios, care judecă cu temei, cu seriozitate.
Parte de vorbire: adv. (înv.)
Origine: (fr. profondément)
2. departe de suprafață, de margini.
3. ajungând la fundul lucrurilor și într-un mod intens.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. profondare)
1. (tehn.) ambutisare a unui obiect în formă de cupă, cu adâncime mare în raport cu diametrul.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (profund + -metru)
1. aparat pentru indicarea adâncimii (apei).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. profunditas, it. profundità)
1. calitatea de a fi profund; profunzime.
2. dimensiune verticală măsurată de sus în jos; adâncime.
3. distanță orizontală, lungimea dintre intrare și fund.
4. sugestia unui spațiu tridimensional pe o suprafață.
5. (fig.) calitatea a ceea ce merge la fundul lucrurilor, dincolo de aparențe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. profondeur)
1. partea mobilă a ampenajului orizontal, care asigură echilibrul şi mobilitatea longitudinală a avionului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abysse, lat. abyssos)
2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.
3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.
4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrosclérose)
1. (med.) afecțiune progresivă a pielii localizată la nivelul degetelor, caracterizată prin îngroșarea pielii, a țesuturilor subcutanate și uneori a țesuturilor profunde, care se întăresc, se atrofiază și apoi se ulcerează; sclerodactilie progresivă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acoumétrie)
1. (med.) metodă de evaluare a acuității auditive cu ajutorul acumetrului, folosită pentru a diagnostica și a distinge rapid tipul de surditate pe care îl are pacientul, înainte de a efectua un examen audiometric mai aprofundat; audiometrie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affliction, lat. afflictio)
1. durere profundă, de obicei de durată, însoțită de depresie sufletească și cauzată de un eveniment nefericit; pedeapsă directă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. altérant)
1. care produce alterație; care modifică, alterează starea, compoziția unui lucru.
2. (despre un remediu etc.) care produce o schimbare profundă, treptată și cel mai adesea avantajoasă în organism.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. empreindre)
1. tr. a lua amprentele cuiva.
2. a imprima într-o masă plastică o parte a maxilarului în vederea confecţionării unei proteze dentare.