prospect

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. prospectus, germ. Prospekt)

1. afiș, broșură, pliant conținând date informative asupra unor lucrări, a unor produse puse în vânzare sau în scopuri publicitare.
2. distanța în plan orizontal dintre fronturile a două construcții față în față.

prospecta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. prospecter)

1. a cerceta un teren pentru a descoperi depozite naturale de minerale.
2. a cerceta piața comercială în vederea încheierii de contracte.

prospectare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. prospecta)

1. acțiunea de a prospecta și rezultatul ei.
2. ansamblu de cercetări efectuate pentru a descoperi și localiza zăcăminte minerale utile; prospecțiune.
3. studiere a cererii și ofertei de mărfuri de pe o piață dată.
4. (comerț) acțiunea de a căuta noi clienți.

prospecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. prospection)

1. cercetare economică; prospectare.
2. (comerț) acțiunea de a căuta noi clienți.

prospecțiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. prospection)

1. ansamblul cercetărilor efectuate pentru a descoperi și a localiza zăcămintele de minerale utile dintr-o regiune; prospectare.
2. (var.) prospecție.

prospectiv, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. prospectif, /II/ prospective)

1. adj. referitor la prospectivă.
2. s. f. cercetare sistematică a viitorului, pornind de la analiza influenței conjugale a cauzelor de ordin tehnic, științific, economic etc.
3. (p. ext.) atitudine ideologică, politică, culturală etc., mod de gândire și acțiune cu caracter previzional, orientat spre explorarea viitorului.

prospectivist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. prospectiviste)

1. specialist în prospectivă, disciplină care explorează scenariile de viitor posibil.

aeromagnetometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (aero- + magnetometrie)

1. metodă de măsurare din avion a prospecțiunilor magnetice terestre.

aeromagnetometru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (aeromagnetometrie)

1. aparat folosit la ridicările și prospecțiunile magnetice de la bordul unui avion; aparat în aeromagnetometrie.

editologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (edita + -logie)

1. știința editării cărților, a prospectării pieței în vederea difuzării lor.

explorație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. exploration, lat. exploratio)

1. acțiunea de a explora și rezultatul ei; explorare.
2. acțiunea de a parcurge o regiune, zonă etc. în scopul culegerii de informații științifice, economice sau etnografice.
3. acțiunea de a studia, de a prospecta, prin intermediul instrumentelor și proceselor tehnice.
4. studiere temeinică a unei teme, a unui domeniu etc. puțin cunoscut sau puțin studiat.
5. acțiunea de a parcurge și/sau a examina un loc pentru a descoperi pe cineva sau ceva.
6. (med.) act de diagnosticare prin care se caută să se determine starea unui organ sau a unui țesut intern.
7. ~ funcțională = ansamblu de examinări utilizate pentru studierea funcționării unui organ sau dispozitiv.
8. (var. înv.) esplorație, esplorațiune, esplorățiune, explorațiune.

geofon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. géophone)

1. aparat electroacustic folosit pentru recepționarea undelor sonore în prospecțiunile geofizice; seismograf utilizat în prospecția seismică.
2. aparat acustic folosit la detectarea pierderilor de apă din conductele îngropate.

geotermometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. géothermométrie)

1. metodă geofizică de prospecțiune bazată pe determinarea variației temperaturii solului.