Dictionar

prospera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. prospérer)

1. a se afla, a se dezvolta în condiții extrem de prielnice.
 

prosperitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prospérité, lat. prosperitas)

1. stare prosperă; bunăstare, belșug.
 

tiofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. thiophile)

1. (despre bacterii) care prosperă în mediile bogate în sulf.
 

înfloritor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (înflori + -tor)

1. care înflorește; plin de înflorire; eflorescent.
2. (figurat) care e în plină dezvoltare, care prosperă; care este în plin progres.