Dictionar

împrosti

Parte de vorbire:  vb. tr., refl. (înv.)  
Etimologie: (în- + prosti)

1. a (se) prosti; a deveni prost.
 

prostietate

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (prost + -ietate)

1. stare de înapoiere culturală.
 

prostigmină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prostigmine)

1. alcaloid de sinteză cu acțiune stimulantă asupra sistemului nervos.
 

prostil

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prostyle)

1. (edificiu antic) cu coloane numai pe fațada principală.
 

prostitua

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. prostituer, lat. prostituere)

1. refl. a trăi în desfrâu; a practica prostituția.
2. tr. a sili practice prostituția.
3. tr., refl. (fig.) a (se) dezonora, a (se) înjosi, a (se) necinsti, a (se) pângări.
 

prostituată

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prostituée)

1. femeie care practică prostituția; femeie de stradă.
 

bordel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bordel, it. bordello)

1. casă de prostituție; lupanar.
 

call-girl

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. call-girl)

1. prostituată chemată prin telefon.
 

cocotă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cocotte)

1. femeie de moravuri ușoare; prostituată.
 
 
 

enormitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. énormité, lat. enormitas)

1. întindere colosală.
2. lucru de necrezut; exagerare.
3. prostie; aberație; absurditate.