Rezultate principale (Psihologie):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. psychologie)
1. știință care studiază psihicul, legitatea proceselor și a însușirilor psihice ale persoanei.
2. totalitatea fenomenelor psihologice de grup care se manifestă într-o comunitate socială dată.
3. disciplină care studiază fenomenele de conștiință socială; psihosociologie.
4. totalitatea proceselor psihice care condiționează o activitate.
5. ~ animală = zoopsihologie.
Rezultate secundare (Psihologie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (antropo- + psihologie)
1. ştiinţă care studiază creaţiile şi tradiţiile populare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. biopsychology)
1. aplicarea principiilor biologiei la studiul proceselor mentale și al comportamentului; psihobiologie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ethnopsychologie)
1. ramură a antropologiei care studiază viaţa unui popor şi producţiile sale după însuşirile lui psihologice caracteristice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pharmacopsychologie)
1. studiul efectelor psihice ale substanţelor toxice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (geronto- + psihologie)
1. studiul psihologiei bătrânilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. interpsychologie)
1. psihologie socială care studiază raporturile dintre indivizii unei mulţimi, dar nu consideră grupul ca un tot având caractere specifice.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accommodation)
1. acțiunea sau rezultatul acțiunii de a (se) acomoda; acomodare.
2. schimbarea prezentată de o ființă vie pentru a se adapta în afara mediului său natural.
3. (biologie) adaptarea unui organism la schimbările din mediul său de viață.
4. (psihologie) modelarea psihică inconștientă care permite unui individ adaptarea la mediul său.
5. (oftalmologie) modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el; modificări oculare adaptative care asigură claritatea imaginilor pentru diferite distanțe de vizualizare.
6. (învechit) acțiunea de instalare convenabilă a unei persoane.
8. (antonime) inadaptare, neadaptare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archétype, lat. archetypum)
1. (fil.; la Platon) modelul prim, iniţial, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte şi copii ale sale.
2. fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiţiei şi intelectului care apar, potrivit psihologiei abisale, în vis şi în mituri.
4. original (manuscris, operă) după care se fac reproduceri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. associationnisme)
1. concepţie în psihologie potrivit căreia întreaga dezvoltare a vieţii psihice trebuie explicată prin asociaţiile dintre diverse stări şi fenomene psihice elementare.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. béhavioriste)
1. I. legat de behaviorism, psihologie bazată în primul rând pe observarea comportamentului.
2. II. adept al behaviorismului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. biopsychical)
1. care aparține biopsihologiei, care se referă la biopsihologie; biopsihologic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după engl. biopsychological)
1. referitor la biopsihologie; de sau aparținând biopsihologiei; biopsihic.