Dictionar

Rezultate principale (Publica):

Publica

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. publicare)

1. a tipări, a face apară (o carte, un articol etc.).

2. a edita.


Rezultate secundare (Publica):

Publicabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (publica + -bil)

1. care se poate publica.


Publicamente

Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (fr. publiquement, it. publicamente)

1. în mod public, în văzul tuturor.

2. (var.) publicaminte.

3. (antonim) în privat.


Publican

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. publicanus)

1. (la romani) persoană care strângea impozitele statului.


Publicaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT publicatio

2. FR publication

3. EN publication

4. DE Publikation; Herausgabe; Bekanntmachung

5. RU публикaция; издaние

6. HU publikáció, közlemény


Publicaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. publication, lat. publicatio)

1. ceea ce este tipărit (carte, revistă, ziar etc.); tipăritură.

2. acţiunea de a aduce un act juridic la cunoştinţa publică.


Republica

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. republier)

1. a publica din nou; a reedita.


Abonament

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abonnement)

1. convenţie prin care, în schimbul unei taxe, se obţin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicaţii; înscris prin care se certifică această convenţie.


Acta

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. acta)

1. pl. colecţie de documente, registre etc.

2. titlu al unor periodice, colecţii de lucrări ştiinţifice publicate de o societate, de o instituţie.


Administrativ, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. administratif, lat. administrativus)

1. I. care aparține administrației, privitor la administrație.

2. care face parte dintr-o administrație publică sau privată; care privește personalul administrației.

3. care emană de la un organ de administraţie.

4. pe cale = prin organele de administrație.

5. aparat ~ = totalitatea serviciilor și a personalului dintr-o instituție, dintr-un stat.

6. drept ~ = ansamblu de norme care reglementează funcționarea administrației publice.

7. II. instituţie de administraţie; serviciu însărcinat cu administrarea unei companii et cetera; gospodărie.


Afiş

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affiche)

1. înştiinţare publică, tipărită, care se fixează sau se distribuie în anumite locuri.

2. cap de ~ = primul nume de pe afişul care anunţă un spectacol; actor celebru.

3. gen de artă grafică cu funcţie mobilizatoare, de informare, de reclamă.


Agora

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. agora)

1. piaţă publică a oraşelor greceşti antice în care se concentrau viaţa civică şi negoţul.


Alimentaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. alimentation)

1. acțiunea de a (se) alimenta și rezultatul ei; alimentare.

2. (despre ființe) acțiune de asigurare a elementelor necesare creșterii, conservării; hrănire.

3. (prin analogie) acțiunea de a furniza ceva (unei fabrici, unei mașini etc.) necesar pentru funcționare; alimentat.

4. ceea ce alimentează; hrană, nutriment.

5. ~ publică = rețea de întreprinderi comerciale pentru servirea populației cu produse alimentare.