Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. invidiare)
1. a privi cu invidie pe cineva; a pizmui.
2. a râvni, a dori ceva străin.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (jindui)
1. care jinduiește.
2. (despre lucruri) poftit, râvnit.
3. (despre oameni; cu sens activ) jinduitor, doritor.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (ispravnic + -ie)
1. funcție de ispravnic; durata de exercitare a acestei funcții.
2. instituție condusă de un ispravnic; local unde se află această instituție.
3. birou al ispravnicului; prefectură.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (ispravnic + -easă)
1. soție de ispravnic.
2. (var.) (înv.) isprămniceasă.
Parte de vorbire: s.m. (învechit)
Origine: (ispravnic + -el)
1. administrator de moșie, subordonat al vătafului; (înv.) vechil.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (ispravnic + -esc)
1. privitor la ispravnic; care ține de ispravnic.
2. referitor la isprăvnicie; care aparține isprăvniciei.