Dictionar

fierărit

Parte de vorbire:  I. s.n., II. s.n. (Oltenia)  
Etimologie: (I. fierar + -it, II. fier + -ărit)

1. I. meșteșugul fierarului; fierărie.
2. II. (în credințele populare) datină constând într-o ceremonie prin care se invocă ploaia pe timp de secetă.
 

rar; rărit

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rarus; rare; sparsus
2. FR rare; clairsemé
3. EN rare; seldom, sparse; scarce
4. DE selten; spärlich; verdünnt
5. RU редкий; рaзреженный; изреженный
6. HU ritka, ritkás, gyér; (meg)ritkított
 

raritate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. raritas)

1. obiect, ființă, fenomen care se găsește foarte rar; (p. ext.) ceea ce este excepțional, ieșit din comun.
2. însușirea a ceea ce este rar.
 

ajur

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ajour)

1. broderie artistică pe pânză, din spații rărite.
2. rărituri de-a lungul unei țesături.
3. ornament cu perforații.
 

bibliofilie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bibliophilie)

1. pasiunea bibliofilului.
2. ramură a bibliologiei care studiază cărțile sub raportul rarității, al valorii lor artistice.
 

curiozitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. curiosité, lat. curiositas)

1. dorința de a cunoaște ceva nou sau neobișnuit.
2. indiscreție.
3. caracterul ciudat al unui lucru, al unei ființe; raritate, ciudățenie.
 

fenomen 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phénomène, gr. phainomenon)

1. manifestarea exterioară a esenței lucrurilor și proceselor.
2. proces, transformare, evoluție din natură și din societate.
3. ceea ce surprinde prin noutatea sau raritatea sa; lucru, întâmplare, ființă extraordinară.
 

gazeu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gazé)

1. țesătură transparentă cu rărituri dintr-o combinație de țesut și împletit.
 

interlinie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. interligne)

1. (poligr. tradițională) linie de plumb mai puțin înaltă decât literele, la răritul rândurilor de text; durșus.
2. linie la suprafața tegumentelor, traiectul unei articulații.