Parte de vorbire: s.f.
Origine: (răsădi)
1. acțiunea de a răsădi și rezultatul ei.
2. mutare a unei plante (din răsadniță) la locul de cultură; transplantare, replantare, sădire.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. cyanhydrisation)
1. tratare cu acid cianhidric a răsadurilor sau a puieţilor pentru a combate paraziţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. marcotte)
1. lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină şi care, tăiat şi răsădit, poate da o nouă plantă.
2. plantă obţinută prin marcotaj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (planta + -tor)
1. s. m. f. cel care se ocupă de plantarea răsadurilor, a viței de vie etc.
2. proprietar al unei plantații.
3. s. n. unealtă baston, la săparea gropilor în care se introduc puieții.
4. utilaj pentru plantarea mecanizată a minelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. repiquage)
1. replantare a unor plante tinere din răsadniţe într-un loc mai larg; repicare.
2. trecerea sau reînsămânţarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul.
3. înlocuire a pietrelor din pavaj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. spidling)
1. nume dat unor tăviţe de polistiren expandat, cu lăcaşuri în formă de piramidă răsturnată, pentru răsaduri de legume sau flori.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr., engl. transplanter, lat. transplantare)
1. a scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi.
2. (fig.) a adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc.
3. a înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu altul sănător.
4. (fig.) a transfera, a transporta.