Dictionar

Răvășire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. răvăși)

1. acțiunea de a răvăși și rezultatul ei; răvășeală.

2. împrăștiere a mai multor obiecte, pentru a căuta ceva; răvășeală, răscolire.


Angiogliom

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angiogliome)

1. formaţiune tumorală în care ţesutul intravascular este de tip glial.


Erinii

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. érinnyes, gr. Erinyes)

1. (la greci) divinităţi ale infernului menite pedepsească crimele, reprezentate cu părul răvăşit, împletit cu şerpi; (la romani) furii.


Extravazare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT extravasatio

2. FR extravasation

3. EN extravasation

4. DE Extravasation

5. RU истечение сокa

6. HU extravazáció, abnormális folyadék eltávozása növények testéből


Boală

Parte de vorbire: s.f. (pl.: boli, boale)
Origine: (slav. bolĭ)

1. tulburare a sănătății, datorită unor agenți din mediul interior sau exterior al organismului.

2. epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe.

3. (fam.) ciudă, necaz; pornire, pică, invidie.

4. (fam.) poftă, dorință; capriciu; pasiune.

5. (expr.) a avea ~ să... = a avea o dorință, o poftă chinuitoare de a face ceva.

6. (expr.) a băga rufele în ~ = a spăla rufele prost, de mântuială.

7. (expr.) a scoate rufele din ~ = a spăla rufele bine după ce mai întâi au fost prost spălate.

8. ~ de zahăr = diabet.

9. ~ lungă (sau mare) = tifos.

10. ~ orfelină = boală cronică rară, pentru care nu este disponibil un tratament eficient.

11. ~ seacă = tuberculoză.

12. (pop.) ~a copiilor = epilepsie.

13. ~ cu transmitere vectorială = maladie cauzată de un germen patogen (virus, parazit, bacterie), purtat și inoculat de către un vector (flebotom, musculiță, căpușă et cetera).


Răscolire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. răscoli)

1. acțiunea de a răscoli și rezultatul ei; răvășire, dezordine, scormonire, zdruncinare.

2. senzație neplăcută de rău, greață etc.

3. (figurat) agitație, frământare, tulburare.


Răvășire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. răvăși)

1. acțiunea de a răvăși și rezultatul ei; răvășeală.

2. împrăștiere a mai multor obiecte, pentru a căuta ceva; răvășeală, răscolire.