OK
X
ranchiunos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. rancuneux)
1.
care
este
plin
de
ranchiună
față
de
cineva;
care
poartă
ranchiună;
vindicativ.
2.
(antonime)
nerăzbunător,
neranchiunos.
elefant
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. éléphant, lat. elephantus)
1.
mamifer
din
Asia
și
Africa,
foarte
mare,
cu
nasul
modificat
în
formă
de
trompă
și
cu
colți
mari,
de
fildeș.
2.
pantaloni
de
tip
~
=
pantaloni
cu
partea
de
jos
foarte
lată.
3.
(fig.)
persoană
cu
mișcări
greoaie.
4.
a
avea
memorie
de
~
=
a
fi
ranchiunos,
a
nu
uita
un
rău
făcut
de
cineva.
ranchiunos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. rancuneux)
1.
care
este
plin
de
ranchiună
față
de
cineva;
care
poartă
ranchiună;
vindicativ.
2.
(antonime)
nerăzbunător,
neranchiunos.
vindicativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. vindicatif)
1.
care
este
ranchiunos,
care
este
mânat
de
dorința
de
răzbunare;
răzbunător.
2.
care
denotă
furie,
dorință
de
răzbunare.
3.
(antonime)
nerăzbunător,
neranchiunos.