Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rébellion, germ. Rebellion)
1. răzvrătire prin acte de violenţă şi de ameninţare cu forţa faţă de organele de stat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fomenteux)
1. care stârnește sau promovează tulburări, rebeliuni et cetera; agitator, provocator.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebello)
1. adj., s. m. f. participant la o rebeliune.
3. adj. 1. (fig.; despre boli) care nu cedează în urma unui tratament medical; care se vindecă greu.
4. (despre păr) care nu stă pieptănat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (cf. Vendée)
1. focar de rebeliuni contrarevoluţionare în timpul războaielor civile.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. contreculture)
1. mișcare culturală de protest sau cultură nouă, adesea paralelă sau subterană, care intră în rebeliune cu cultura oficială (ale cărei norme și valori le inversează).