Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rectangle)
1. (paralelogram) cu un unghi drept.
2. dreptunghi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. rectangulaire)
1. (mat.) dreptunghiular, octogonal, perpendicular.
2. coordonate ~e = coordonate perpendiculare una pe alta, formând unghiuri drepte.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT rectangularis; rectangulatus; rectangulus; orthogonus
2. FR rectangulaire
3. EN rectangular; right-angled
4. DE rechtwinkelig; rechteckig; geradwinkelig; rechtwinklig
5. RU прямоуrольный
6. HU derékszögű
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affixe, lat. affixus)
1. nume generic pentru prefixe, sufixe şi infixe, care se adaugă rădăcinii cuvintelor pentru a le modifica sensul, funcţia, rolul; orice instrument gramatical având un asemenea rol.
2. (mat.) punct, număr complex într-un sistem de coordonate rectangulare.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. axono-, cf. gr. axon, -onos „axă, osie”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (micro1- + /rota/print)
1. foaie rectangulară opacă conţinând microimagini de documente dispuse în şiruri, obţinute printr-un proces de tipărire.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (după fr. ordoné)
1. adj. dispus, așezat în ordine.
2. bine îngrijit, pus la punct.
3. (mat.) mulțime ~ă = mulțime cu ordine bine determinată de dispunere a elementelor componente.
4. s. f. a doua coordonată (cea verticală) a unui punct dintr-un sistem rectangular.
5. înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sinusoïde)
1. curbă care reprezintă funcţia sinus2 într-un sistem de coordonate rectangulare.
2. tip de vase capilare la nivelul ficatului, al glandelor endocrine, care au un lumen neregulat şi perete discontinuu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (trans- + calculare)
1. calculul coordonatelor rectangulare ale punctelor de pe teren, prin trecerea de la un sistem de coordonare la un altul.