Dictionar

Regreta

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. regretter)

1. a-i părea rău(după ceva sau cineva); a avea remuşcări, a se căi.


Regretabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. regrettable)

1. care provoacă părere de rău; (vrednic) de regretat.


Regretat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. regretté)

1. (cel) a cărui moarte a provocat regrete.


Regretabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. regrettable)

1. care provoacă părere de rău; (vrednic) de regretat.