Dictionar

regulator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. régulateur, germ. Regulator)

1. adj. care regularizează o mișcare, o funcție.
2. s. m. f. cel care stabilește un sistem de reglare, care îndrumează, conduce.
3. s. n. aparat, dispozitiv pentru reglarea automată a funcționării unui sistem tehnic.
 

termoregulator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. thermorégulateur)

1. dispozitiv a cărui funcție este de a menține temperatura unei incinte, a unei încăperi sau a unui aparat într-un interval determinat, sau chiar la o valoare constantă; dispozitiv de reglare a temperaturii în anumite instalații sau aparate; termostat.
 

defazor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déphaseur)

1. (electr.) cvadripol care introduce un defazaj anumit între semnalul de la ieșire și cel de la intrare; regulator de fază.
 

hiperemie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. hyperémie)

1. (med.) creșterea fluxului sanguin către diferitele țesuturi din organism, care poate avea implicații medicale sau poate fi un răspuns regulator la o activitate (musculară de exemplu); congestie.
2. (antonim) hipoemie.
 

servomecanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. servomécanisme)

1. mecanism al unui regulator care acționează asupra mărimii sau a parametrului de reglat.
 

sesizor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sesiza + -or)

1. element al unui regulator sau aparat de măsură care sesizează o anumită mărime.
 

statism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. statisme)

1. însușirea a ceea ce este static.
2. (tehn.) proprietate a unui regulator de a asigura stabilizarea mărimii reglate.
 

termostat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. thermostat)

1. aparat, instalație pentru controlul și reglarea automată a temperaturii într-o încăpere sau într-un sistem tehnic; termoregulator.
2. spațiu în care se menține o temperatură constantă.