Dictionar

Rezultate principale (Relaxa):

Relaxa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. relaxer, lat. relaxare)

1. refl. a face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune, destins.

2. a slăbi, a scădea.

3. tr., refl. a(-şi) destinde (corpul, muşchii).

4. (fig.) a (se) linişti; a(-şi) scădea tensiunea nervoasă.


Relaxă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Relax, n. com.)

1. tip de saltea din burete de material plastic.


Rezultate secundare (Relaxa):

Relaxant, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. relaxant)

1. I. care relaxează; care favorizează relaxarea, detenta.

2. care diminuează tonusul musculaturii striate.

3. II. medicament natural sau de sinteză care produce paralizia mușchilor striați.

4. medicament capabil ofere o stare de relaxare fizică (în special musculară) sau psihică.


Relaxare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (relaxa)

1. acțiunea de a se relaxa.

2. liniștire a nervilor; destindere.

3. scădere din intensitate a tensiunii dramatice.

4. scădere a tensiunilor interne dintr-un corp, deformația lui rămânând constantă.

5. proces ireversibil prin care un sistem fizic tinde, în anumite condiții, spre starea de echilibru termodinamic, electric etc.


Relaxaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. relaxation)

1. relaxare (3).


Acalazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achalasie)

1. incapacitate a musculaturii netede a tubului digestiv, în stare de spasm, de a se relaxa.


Autorelaxare

Parte de vorbire: s.
Origine: (auto1- + relaxare)

1. relaxare prin resurse proprii, fără calmante.


Baticardie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bathycardie)

1. (med.) situare mai jos a inimii (din cauza relaxării vaselor mari).


Colpopexie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. colpopexie)

1. (med.) fixare chirurgicală a vaginului la ţesuturile înconjurătoare.

2. (med.) sutura unui vagin relaxat și prolaps la peretele abdominal; vaginopexie.


Confort

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. confort)

1. totalitatea condițiilor materiale care fac o locuință comodă, plăcută și igienică; comoditate a vieții, bunăstare.

2. (franțuzism înv.) fotoliu capitonat în întregime.

3. (psihologie) zonă de ~ = situație în care o persoană se simte confortabil, relaxat.

4. (antonime) disconfort, inconfort, incomoditate.


Cool

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. coll/jazz/)

1. (muz.) stil în jazul modern caracterizat printr-o interpretare interiorizată, reţinută, cu sonorităţi puţin vibrate, aproape detimbrate, cu o frază relaxată, refuzând orice efuziune afectivă sau temperamentală.