OK
X
reluctanță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. réluctance)
1.
mărire
egală
cu
raportul
dintre
tensiunea
magnetică
de-a
lungul
unui
circuit
și
fluxul
magnetic
care
îl
străbate;
inversul
permeanței.
reluctivitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. réluctivité, engl. reluctivity)
1.
reluctanță
a
unei
substanțe
omogene
și
izotrope.