Dictionar

Rezultate secundare (Remuşcări):

Impenitent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. impénitent)

1. care nu se căieşte, nu are remuşcări.


Impenitenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. impénitence)

1. lipsit de căinţă, de remuşcări.


Regreta

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. regretter)

1. a-i părea rău(după ceva sau cineva); a avea remuşcări, a se căi.