Dictionar

Rentabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rentabilité)

1. însuşirea de a fi rentabil; avantaj, beneficiu.

2. rata ~ăţii = raport între beneficiul realizat de o întreprindere şi preţul de cost al producţiei.


Economicitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (economic + -itate, cf. fr. économicité)

1. caracter economic, respectarea principiilor științei și doctrinei economice.

2. eficacitate din punct de vedere economic; economisire; grad de economie, rentabilitate.

3. succesul economic obținut prin cea mai bună combinație a costurilor și a randamentelor.

4. utilizarea parcimonioasă și economicoasă a resurselor.


Valoare

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. valeur, lat. valor)

1. însușire a unor obiecte, fenomene, fapte, idei de a corespunde trebuințelor sociale și idealurilor generate de acestea; suma calităților care dau preț unui obiect, unei ființe, unui fenomen etc.; însemnătate, preț, merit.

2. judecată de ~ = judecată care enunță o apreciere; a pune în ~ = a demonstra calitățile esențiale ale unei ființe, ale unui lucru etc.; a valorifica.

3. (concr.) ceea ce este important, valoros; om care întrunește calități deosebite.

4. eficiacitate, putere.

5. atribut al produselor-marfă, respectiv al bunurilor care sunt produs al muncii, satisfac o anumită trebuință sau sunt destinate schimbului, reprezentând munca socială necesară pentru producerea lor.

6. (ec.) ~a mărfii = muncă materializată în marfă, exprimând raporturi sociale între oameni.

7. mărime în bani reprezentând echivalentul prețului unei mărfi, al unui cec, al unei acțiuni etc.

8. înscris (cec, cambie, obligațiune) reprezentând un drept în bani.

9. rentabilitate, productivitate.

10. mărime matematică asociată unei mărimi fizice, după un anumit procedeu, care permite compararea mărimii cu altele de aceeași natură.

11. durata unei note muzicale sau a unei pauze.

12. sens sau nuanță de sens a unui cuvânt.

13. (pict.) intensitate a unei culori.