Dictionar

restrictiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. restrictif)

1. care creează restricții.
 

discriminare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (discrimina)

1. separare, deosebire, distincție netă între mai multe elemente.
2. diferențiere restrictivă de drepturi pentru o parte a populației unei țări, pentru o organizație sau pentru unele țări față de altele.
 

gold-point

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. gold point)

1. schimb valutar care, în lipsa oricărei măsuri restrictive legale, face mai avantajoasă efectuarea încasărilor sau plăților internaționale cu aur afectiv.
 

limitativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. limitatif)

1. care limitează; restrictiv.