resurect, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (incertă)

1. referitor la resurecție.

resurecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. résurrection, lat. resurrectio)

1. întoarcere de la moarte la viață; reînviere; trezire, deșteptare.
2. acțiunea de a se manifesta din nou, rezultatul acestei acțiuni; vigoare nouă, viață nouă.
3. (teol.) trecere de la moarte la nemurire.
4. (arte frumoase) operă de artă care descrie învierea lui Hristos.
5. recuperare promptă sau surprinzătoare a unui pacient care a fost aproape de moarte; revenire neașteptată și rapidă la sănătate.
6. renașterea, revenirea, readucerea în vogă a unei idei, a unei doctrine și, prin metonimie, a unei persoane care a căzut în uitare sau nu mai este la modă.
7. faptul de a redescoperi bucuria de a trăi, fericirea, pacea sufletului.
8. aducerea trecutului la viață sau evocarea unei persoane care a murit sau care nu a mai fost văzută de mult timp.
9. (var.) resurecțiune.

resurecțional, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. résurrectionnel)

1. cu caracter de resurecție.
2. care resuscită, dă viață.

anastază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Anastasis, gr. anastasis)

1. (creștinism) învierea, în special resurecția lui Isus Hristos.

resurecție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. résurrection, lat. resurrectio)

1. întoarcere de la moarte la viață; reînviere; trezire, deșteptare.
2. acțiunea de a se manifesta din nou, rezultatul acestei acțiuni; vigoare nouă, viață nouă.
3. (teol.) trecere de la moarte la nemurire.
4. (arte frumoase) operă de artă care descrie învierea lui Hristos.
5. recuperare promptă sau surprinzătoare a unui pacient care a fost aproape de moarte; revenire neașteptată și rapidă la sănătate.
6. renașterea, revenirea, readucerea în vogă a unei idei, a unei doctrine și, prin metonimie, a unei persoane care a căzut în uitare sau nu mai este la modă.
7. faptul de a redescoperi bucuria de a trăi, fericirea, pacea sufletului.
8. aducerea trecutului la viață sau evocarea unei persoane care a murit sau care nu a mai fost văzută de mult timp.
9. (var.) resurecțiune.

resurecțional, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. résurrectionnel)

1. cu caracter de resurecție.
2. care resuscită, dă viață.

resurect, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (incertă)

1. referitor la resurecție.