anchetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. enquête)

1. cercetare făcută de o autoritate publică în scopul stabilirii împrejurărilor în care s-a produs un fapt și a răspunderilor.
2. metodă de investigație științifică, prin cercetarea pe teren; (p. ext.) gen publicistic în care se prezintă rezultatele unor asemenea cercetări.

audiogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. audiogramme)

1. înregistrare grafică a intensității și frecvenței sunetelor.
2. curbă care înregistrează rezultatele unui examen audiometric.

autocorecție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autocorrection)

1. acțiune proprie unui sistem cibernetic de a perfecționa rezultatele la ieșirea din sistem.

calculator

Parte de vorbire:  s.n., s.m.f.  
Etimologie: (fr. calculateur, lat. calculator)

1. s.n. tabel care cuprinde rezultatele unor calcule; carte, broșură cuprinzând asemenea tabele.
2. instalație, dispozitiv tehnic pentru efectuarea automată a calculelor matematice și logice.
3. ~ electronic = mijloc de calcul automat care permite efectuarea de operații aritmetice după un program prestabilit; computer.
4. ~ de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impropriu) minicalculator.
5. s.m.f. specialist în calcule.

concordism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. concordisme)

1. sistem exegetic care caută să pună de acord învățătura biblică cu rezultatele științei.

contraprobă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. contre-épreuve)

1. probă pentru a verifica o alta, care nu a dat rezultatele concludente.