Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. résumé)
1. redare pe scurt, în scris sau oral, a conţinutului unei lucrări, al unei expuneri etc.; recapitulare succintă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (rezuma + -/t/iv)
1. (şi adv.) care rezumă; pe scurt, succint, concis.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. fr. annonce)
1. înştiinţare, aviz prin care ceva este făcut cunoscut publicului, verbal sau în scris.
2. text, publicație care anunță ceva.
3. comunicat publicitar într-un organ de presă.
4. (la jocul de cărți) declarație de intenție.
5. (radio, TV) text care precede un program și servește drept titlu sau rezumat al acestuia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. argument, lat. argumentum)
1. dovadă (propoziţie, raţionament) pe care se întemeiază o demonstraţie; probă.
2. (mat.) element din domeniul de definiţie al unei funcţii; variabilă independentă.
3. rezumat al unei piese de teatru, al unei opere literare etc.
4. dată folosită drept cheie în cursul unei sortări, unei căutări într-un fişier.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după rus. автореферат)
1. expunere succintă făcută de autor asupra unei lucrări proprii.
2. rezumat, întocmit de autor, al principalelor rezultate ale lucrării de disertație pentru gradul de doctor sau candidat în știință.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. compendium)
1. expunere rezumativă, sintetică a unei discipline, concepţii, lucrări; publicaţia care o reprezintă.
2. (în forma: compendium) dispozitiv care se adaptează în faţa obiectivului aparatului de filmat pentru realizarea unor trucaje.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. conspectus, germ. Konspekt, rus. konspekt)
1. privire generală asupra unei probleme, lucrări etc., materializată într-o consemnare sistematică.
2. rezumat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. digest)
1. rezumat al unei cărţi, al unui articol.
2. publicaţie periodică conţinând astfel de rezumate.