Parte de vorbire: s.m. (înv. și reg.)
Origine: (tc. rif, irif; mg. röf, réf)
1. unitate de măsură pentru lungimi, valorând aproximativ 77 cm; cot (de Viena).
2. (var.) irif, răf, ref, ruf.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -griphe, cf. gr. griphos „ghicitoare, enigmă”)
1. „enigmă”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (ana/gramă/ + lo/go/grif)
1. problemă enigmistică, îmbinare între anagramă şi logogrif.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Arithmogriph)
1. joc de cuvinte încrucişate constând din înlocuirea cu cifre a literelor mai multor cuvinte din acelaşi domeniu, dispuse orizontal, care încadrează un cuvânt vertical.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. durif)
1. varietate de struguri cu boabele turtite, de culoare neagră.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (femeie + șerif)
1. femeie care deține funcția de șerif, ofițer ales, responsabil cu menținerea ordinii într-un district administrativ.
Parte de vorbire: s.n. (turcism înv.)
Origine: (tc. hatt-ı şerif)
1. ordin sau decret emis de sultan, de un mare demnitar otoman sau de un domn al Țărilor Române; (înv.) hat.
2. (var.) atișerif, hatișărif, hatișirif.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattoir)
1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablution, lat. ablutio)
1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare.
4. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abnégation, lat. abnegatio)
1. devotament dus până la sacrificiu; abnegare.
2. devotament până la jertfire de sine față de o cauză sau de o persoană.
3. sacrificiu voluntar; renunțare voluntară la ceva scump; abandonare, renunțare.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (după fr. absorbeur)
1. adj. absorbant.
2. s.n. organ al unei instalaţii frigorifice în care se produce absorbţia agentului frigorigen.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( engl. acephalostomia)
1. (med.) lipsa congenitală a capului și a orificiului bucal (având doar o deschidere asemănătoare gurii).