Dictionar

Lux 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. luxe, lat. luxus)

1. exces de cheltuieli; trai îmbelşugat şi risipitor.

2. de ~ = foarte elegant, de foarte bună calitate; care nu este absolut necesar.

3. splendoare, eleganţă; fast, somptuozitate.

4. (fig.) risipă, exces.


Prodig, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. prodigue, lat. prodigus)

1. risipitor, cheltuitor.


Nestrângător, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + strângător)

1. care își risipește averea, bunurile; cheltuitor, risipitor.

2. (anton.) strângător.