OK
X
romanșă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. romanche)
1.
ramura
vestică
a
limbii
retoromane.
retoroman, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. rhéto-roman, germ. rhetoromanisch)
1.
(locuitor)
care
aparține
unei
populații
din
sud-estul
Elveției
și
nord-estul
Italiei
și
din
unele
regiuni
ale
Alpilor
Dolomitici.
2.
(s.
f.)
limbă
romanică
vorbită
de
retoromani,
prezentând
mari
deosebiri
dialectale
(romanșa
și
friulana).
romancier, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. romancier)
1.
autor
de
romane
(operă
literară
în
proză,
de
întindere
mare,
amestecând
realul
și
imaginarul,
și
care,
în
forma
sa
cea
mai
tradițională,
urmărește
să
trezească
interesul,
plăcerea
cititorului
prin
povestea
destinului
unui
erou
principal,
a
unei
intrigi
între
mai
multe
personaje,
prezentând
psihologia
lor,
pasiunile
lor,
aventurile
lor,
mediul
lor
social
et
cetera).
2.
(var.
înv.)
romansier,
romanțiar,
romanțier.