Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rubrique, germ. Rubrik, lat. rubrica)
1. despărţitură într-un registru, formular, grafic etc.
2. spaţiu rezervat într-o publicaţie periodică articolelor, comunicărilor etc. dintr-un anumit domeniu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. rubricario)
1. titlu în cerneală roşie al capitolelor unei opere.
2. indice alfabetic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. rubricator)
1. ansamblu de rubrici, fiecare alcătuită după un anumit criteriu, în care se clasifică un material variat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Rubricatur)
1. împărţire a unui registru, formular etc. în rubrici; liniatură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sub- + rubrică)
1. subdiviziune a unei rubrici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (biblio- + -rama2)
1. titlu de rubrică cu conţinut complex (cronici, comentarii, noutăţi) din lumea cărţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kaléidoscope)
1. cilindru opac în care sunt dispuse mai multe oglinzi, astfel încât mici obiecte colorate, în interior, formează o infinitate de desene simetrice.
2. (fig.) operă, rubrică care cuprinde cele mai variate aspecte, teme, subiecte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. colonne)
1. stâlp cilindric de piatră, marmură etc. destinat să susţină un antablament.
2. formaţie cu aspect de stâlp apărută în peşteri prin unirea unei stalactite cu o stalagmită.
3. ~ vertebrală = şira spinării.
4. parte dintr-un catarg care iese deasupra punţii.
5. masă a unui fluid care ia formă cilindrică atunci când este închisă într-un tub sau când ţâşneşte cu putere dintr-o conductă.
6. secţiune verticală a unei pagini tipărite sau manuscrise.
7. rubrică (într-un formular, într-un registru etc.).
9. denumire a mai multor aparate în chimie şi în industria chimică, dintr-o manta verticală, cilindrică, de metal etc., conţinând materiale absorbante, filtrante etc.
10. convoi de oameni, animale, vehicule, nave, care merge rânduit în şiruri paralele în adâncime.
11. ~a a cincea = grup de trădători în slujba duşmanului, care organizează diversiuni, acte de sabotaj etc. pentru a dezorganiza spatele frontului.
12. (cinem.) ~ sonoră = ansamblu de sunete care însoţeşte imaginile unui film.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. conto, germ. Konto, fr. compte)
1. operaţie contabilă cuprinzând cele două părţi (debit şi credit) care exprimă valoric (şi cantitativ) existenţa şi mişcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp.
3. a trece în ~ = a înscrie la rubrica datoriilor; a ţine ~ (de ceva) = a lua în considerare; pe ~ propriu = pe proprie răspundere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. discorama)
1. titlu de rubrică sub care sunt anunţate noi înregistrări pe discuri (muzică, teatru etc.).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. horoscope, lat. horoscopus, gr. horoskopos)
1. tabel sinoptic cu poziția aștrilor în momentul nașterii unui copil, pe baza căruia astrologii prezic viitorul acestuia.
2. prezicere astrologică a destinului.
3. rubrică în unele publicații conținând preziceri pentru cei născuți în fiecare dintre cele 12 zodii.