rugbi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. rugbi)

1. joc sportiv care se dispută între două echipe a câte 15 (13 sau 8) jucători, cu o minge ovală care poate fi jucată cu mâna sau cu piciorul.

minirugbi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (mini1- + rugbi)

1. joc de rugbi adaptat pentru copii.

rugbist

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (rugbi + -ist)

1. persoană care joacă rugbi, mai ales profesional; jucător de rugbi.

but

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. but)

1. fiecare dintre stâlpii de țintă la rugbi; poartă la fotbal.

dropgol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. drop-goal)

1. (rugbi) lovitură de picior a mingii imediat după contactul ei cu solul; lovitură de picior căzută.

en-avant

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (fr. en-avant)

1. greșeală comisă de un jucător la rugbi constând în trecerea mingii în direcția înainte cu mâna.

esaveraj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (eseu + -averaj)

1. (rugbi) diferența dintre punctele înscrise de o echipă și cele primite.
2. (var.) essai-averaj.

eseu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. essai)

1. studiu de proporții reduse asupra unor probleme filozofice, literare, științifice etc., care expune un punct de vedere personal, fără intenția de a epuiza subiectul.
2. încercare; probă.
3. probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite, din care se alege cea care va rămâne prototipul definitiv al întregului tiraj.
4. (sport) încercare.
5. (rugbi) așezarea mingii la sol, dincolo de linia de but a adversarilor.

marc 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. mark)

1. (rugbi) prinderea balonului din zbor, când acesta a fost șutat de un adversar.