Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sarbacane)
1. tub lung şi drept cu ajutorul căruia se pot arunca, prin suflare, mici proiectile.
2. armă cu care musulmanii aruncau materiile incendiare asupra trupelor inamice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. allégorique, lat. allegoricus)
1. care folosește alegoria, care are valoare de alegorie; care conține un sens ascuns, o aluzie ascunsă; exprimat în pilde.
2. car ~ = vehicul amenajat cu o platformă reprezentând o scenă simbolică şi cu care se defilează la anumite sărbători.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (aniversar)
1. a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data când s-a petrecut un eveniment.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr apaturies, lat., gr. apaturia)
1. pl., (ant.) sărbători solemne în cinstea zeiţei Venus, care aminteau vechea organizare a Atenei.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bacchanal/e/, lat. bacchanalia)
2. (fig.) orgiastic.
3. s. f. sărbătoare cu muzică şi dansuri, la romani, în cinstea zeului Bacus.
4. (fig.) petrecere zgomotoasă; orgie.
5. piesă instrumentală sau orchestrală, din perioada clasică şi romantică, cu ritm alert, punctat, cu o factură acordică şi sonoritate amplă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. blaue/Montag/)
1. a face ~ = a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. célébrer, lat. celebrare)
1. a săvârşi solemn un act important; a oficia.
2. a sărbători (un eveniment).