Rezultate secundare (Sârguinţă):
Parte de vorbire: I. adj. (înv.), II. adv. (înv.)
Origine: (it. accurato)
1. I. care se face sau se desfășoară cu multă grijă; îngrijit, lucrat cu îngrijire.
2. care pune mare grijă și precizie în ceea ce face; scrupulos.
3. II. cu mare grijă, atenție și sârguință; exact, întocmai.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assiduité, lat. assiduitas)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. qualificatif)
1. adj. care califică, arată o calitate.
2. s. n. cuvânt, termen prin care este caracterizată o persoană, un lucru etc.
3. notă, menţiune cu care se apreciază sârguinţa elevilor şi a studenţilor, activitatea oamenilor muncii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. diligentia, fr. diligence)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. studieux, it. studioso)
1. care studiază cu sârguinţă, cu plăcere; înclinat către studiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. zèle, lat. zelus)
2. exces de ~ = sârguinţă exagerată.