Dictionar

Rezultate secundare (Sârguinţă):

Acurat, -ă

Parte de vorbire: I. adj. (înv.), II. adv. (înv.)
Origine: (it. accurato)

1. I. care se face sau se desfășoară cu multă grijă; îngrijit, lucrat cu îngrijire.

2. care pune mare grijă și precizie în ceea ce face; scrupulos.

3. II. cu mare grijă, atenție și sârguință; exact, întocmai.


Asiduitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assiduité, lat. assiduitas)

1. stăruinţă, sârguinţă.

2. perseverenţă, insistenţă.


Calificativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. qualificatif)

1. adj. care califică, arată o calitate.

2. s. n. cuvânt, termen prin care este caracterizată o persoană, un lucru etc.

3. notă, menţiune cu care se apreciază sârguinţa elevilor şi a studenţilor, activitatea oamenilor muncii.


Diligenţă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. diligentia, fr. diligence)

1. silinţă, sârguinţă, zel.


Studios, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. studieux, it. studioso)

1. care studiază cu sârguinţă, cu plăcere; înclinat către studiu.


Zel

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. zèle, lat. zelus)

1. râvnă, sârguinţă; ardoare.

2. exces de ~ = sârguinţă exagerată.