Parte de vorbire: vb. intr. (învechit)
Origine: (din sărăcăcios)
1. a ajunge sărac, a-și pierde avutul; a sărăci.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (sărăcăci + -ie)
1. stare a celui sărac (generată de lipsuri); sărăcie, lipsă, nevoie.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (sărăcăci + -tură)
1. casă urâtă și sărăcăcioasă.
Parte de vorbire: adv. (înv., reg.)
Origine: (sărac + -ește)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sărac + -ime)
1. totalitatea oamenilor săraci; mulțime de oameni săraci.
2. (înv.) sărmănime.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anacho-rétique)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aride, lat. aridus)
1. (despre sol, regiuni) uscat; sterp, neproductiv.
2. (fig.) sărac în idei, în imagini; sec, monoton.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bidonville)
1. cartier de locuinţe mizere, improvizate din deşeuri industriale, din tabla bidoanelor uzate etc., unde locuieşte populaţia săracă a unei metropole.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( cianura)
1. procedeu industrial de extragere a metalelor nobile din minereurile sărace cu soluţii alcaline de cianură de sodiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. digger)
1. adept al curentului de extremă stângă din timpul revoluţiei burgheze din Anglia (sec. XVII), reprezentând interesele ţărănimii sărace.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dystrophe)
1. (despre plante) care creşte în soluri sărace în substanţe nutritive; (despre un mediu de cultură, un sol) lipsit de elemente nutritive.