Dictionar

Rezultate secundare (Sacru):

Masacru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. massacre)

1. masacrare; măcel; carnaj.


Sacru, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. sacer, it. sacro)

1. adj. cu caracter religios; sfânt.

2. foc ~ = (fig.) vocaţie, talent.

3. (fig.) scump, venerat.

4. s. n. ceea ce transcede umanul, ceea ce este dincolo de lumea fizică, de profan.


Sacrum

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. sacrum)

1. os triunghiular la partea inferioară a coloanei vertebrale, care împreună cu oasele pelviene formează bazinul.


Abator

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattoir)

1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei.

2. (fig.) masacru.


Asacrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (a- + sacrum)

1. anomalie constând în absenţa osului sacru.


Betyl

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bétyle)

1. (la arabi) piatră neagră care însoţea tribul în deplasările sale, purtată ca obiect sacru, ocrotitor, într-un cort montat pe o cămilă, cu un cortegiu de prezicători, toboşari şi femei dansând.


Canoniza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. canoniser, lat. canonizare)

1. a trece pe cineva în rândul sfinţilor.

2. a institui ca regulă, a considera sacru.


Carismatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. charismatique)

1. (despre autoritate) care se bazează pe valoarea personală extraordinară a unui individ, pe caracterul său sacru, istoric sau exemplar; (despre o personalitate) care se bucură de un mare prestigiu.


Carnaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carnage)

1. măcel, masacru.