OK
X
adiscal
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
adiscalis
2.
FR
adiscal
3.
EN
adiscal
4.
DE
scheibenlos
5.
RU
без
дискa
6.
HU
korong
nélküli
adiscal
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. adiscal, lat. adiscalis)
1.
(bot.)
lipsit
de
disc
(stamine
inserate
pe
axa
florală,
iar
nu
pe
disc).
mescal
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mescal)
1.
băutură
alcoolică,
din
Mexic,
preparată
dintr-un
suc
de
cactus.
pleurodiscal
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
pleurodiscalis
2.
FR
pleurodiscal
3.
EN
pleurodiscal
4.
DE
pleurodiskal
5.
RU
плевродискaльный
6.
HU
korongszéli
scală
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. scala)
1.
totalitatea
reperelor
pe
un
instrument
de
măsură,
reprezentând
valori
ale
unei
mărimi
care
se
măsoară;
scară
gradată.
2.
rampă
(5).
scalar 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. scalaire)
1.
pește
teleostean
de
acvariu,
originar
din
America
de
Sud,
având
corpul
discoidal,
cu
reflexe
aurii
și
brune,
brăzdat
de
dungi
transversale
negre
sau
gri
și
ochiul
înconjurat
cu
roșu.
abatere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (abate)
1.
acțiunea
de
a
(se)
abate
și
rezultatul
ei.
2.
îndepărtare,
deviație
de
la
direcția
inițială
sau
normală.
3.
(fig.)
îndepărtare
de
la
o
normă,
de
la
o
linie
de
conduită,
de
gândire
etc.
4.
(jur.)
încălcare
a
unei
dispoziții
cu
caracter
administrativ
sau
disciplinar.
5.
(tehn.)
diferența
dintre
valoarea
efectivă
sau
valoarea-limită
admisă
a
unei
mărimi
și
valoarea
ei
nominală.
6.
(tehn.)
diferența
dintre
dimensiunea
reală
și
cea
proiectată
a
unei
piese.
7.
(mar.)
operația
de
întoarcere
intenționată
a
prorei
unei
nave
într-o
anumită
direcție.
8.
(econ.)
~
fiscală
=
parte
procentuală
din
venit,
care
este
scutită
de
impozit.
9.
(econ.)
~
monetară
=
factor
de
natură
inflaționistă
care
se
caracterizează
prin
creșterea
mai
rapidă
a
masei
monetare
în
raport
cu
masa
bunurilor
și
serviciilor,
manifestată
prin
majorări
ale
prețurilor
și
scăderea
puterii
de
cumpărare
a
unei
monezi.
10.
(compus)
~-standard
=
indicator
de
măsurare
a
dispersiei
valorilor
unei
variabile
aleatorii.
11.
(gram.)
excepție.
12.
(înv.;
loc.
subst.)
~
de
la
vorbă
=
digresiune.
13.
(loc.
subst.)
~
de
la
regulă
=
excepție.
14.
culcare
pe
pământ;
doborâre.
15.
(fig.)
deprimare.
advecție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. advection, lat. advectio)
1.
(meteo.)
deplasare
a
unei
mase
de
aer
în
sens
orizontal.
2.
(fizică)
transportul
unei
cantități
(scalare
sau
vectoriale)
a
unui
element
dat
(cum
ar
fi
căldura,
energia
internă
etc.)
prin
mișcarea
(și,
prin
urmare,
viteza)
mediului
înconjurător.
amniotic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. amniotique)
1.
referitor
la
amnios,
al
amniosului.
2.
(reproducție)
lichid
~
=
lichid
conținut
în
amnios
(sacul
amniotic)
și
în
care
se
scaldă
fătul.
ascensiona
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. ascensionner)
1.
(rar)
a
face
o
ascensiune;
a
escalada,
a
urca.
contramarcă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. contremarque)
1.
parte
a
unui
bilet
de
spectacol
care
îi
rămâne
spectatorului.
2.
(p.
ext.)
semn
distinctiv
remis
la
o
escală
călătorilor
în
tranzit.
3.
bilet
justificativ
remis
fiecărei
persoane
care
participă
la
o
călătorie
în
grup
pentru
a-i
permite
accesul
în
mijlocul
de
transport.
crescendo
Parte de vorbire:
I. adv., II. s.n. (pl. -uri)
Etimologie: (it. crescendo)
1.
I.
(muz.)
didascalie
care
indică
creșterea
treptată
a
intensității
de
la
un
sunet
la
altul
într-un
pasaj
muzical;
crescând.
2.
(antonime)
decrescendo,
descrescendo,
diminuendo.
3.
II.
creștere
progresivă
a
intensității
sunetelor;
parte
a
unei
compoziții
muzicale
care
se
cântă
în
acest
tempo.