Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dispense)
1. scutire (de o obligaţie); exceptare de la o regulă.
2. permisiunea de a face un lucru interzis în mod normal de o lege.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. franchise)
1. (mat.) parte exceptată dintr-un total, exprimată în procente.
2. clauză cuprinsă în poliţa de asigurare în virtutea căreia asigurătorul este exonerat de obligaţia de a despăgubi pe asigurat.
3. scutire de taxe vamale acordată pentru bunurile importate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. free-shop)
1. butic care beneficiază de scutirea taxelor asupra produselor pe care le comercializează.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. morfil)
1. partea ascuţită a unei lame de ras.
2. dantelă fină de metal rămasă pe o lamă după ascuţire.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. transit, germ. Transit)
1. trecere de mărfuri sau de persoane printr-o țară străină; scutire de taxe vamale acordată de un stat unor mărfuri care trec prin teritoriul său în altă țară; tranzitare.
2. totalitatea mărfurilor care trec dintr-o țară în alta prin teritoriul unei alte țări.
3. bilet de ~ = autorizație scrisă privind scutirea de vamă a unor mărfuri care sunt în trecere prin țară; în ~ (despre călători, vagoane etc.) = în trecere.
4. trecere a unui tren printr-o stație sau printr-o gară fără alte opriri decât pentru cele strict necesare pentru încrucișări sau schimbări de direcție.
5. trecere a unui material organic printr-un organ.
6. (în telefonie și radiofonie) recepționare a unei convorbiri sau a unui mesaj și retransmitere a lui la un alt post.
7. trecere a unui astru prin fața discului altui astru.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. înăspri)
1. acțiunea de a (se) înăspri; înrăutățire, agravare; încordare, ascuțire; înăsprit.
3. dobândire a unei expresii severe de către trăsăturile feței; severitate; necomunicativitate.
5. încordare a relațiilor dintre oameni; agravare a unui conflict.
10. (expr.) ~a vinului = moment în care mustul capătă un gust acidulat datorită fierberii.